EMISIUNILE FILATELICE 

 Emisiunile filatelice ale exilului politic al diferitelor ţări din Europa – un capitol recent al istoriei timbrelor poştale – au constituit modalităţi de exprimare liberă, circulând în lumea întreagă pe scrisori alături de fran­catura oficială.  Emisiunile din expoziţia de faţă (vignete, timbre, coliţe, carnete, plicuri) au fost realizate de românii aflaţi în exil. Din 1954 până în 1969 prin strădania lui Traian Popescu (datorită patriotismului, entuziasmului şi priceperii sale) au apărut 54 de emisiuni filatelice (sub formă de vigne­te) ale “Românilor liberi” – denumire sub care se regăseşte întreg exilul anticomunist, nu numai o formaţiune sau alta. Apariţia acestor emisiuni filatelice a servit cauzei româneşti; iar circulaţia lor, mai ales, a stârnit furia Securităţii, pusă în imposibilitatea de a reacţiona în faţa unui asemenea mijloc de propagandă şi informare asupra stării de fapt din România[1] 

 Exilul romÂnesc şi LUPTA PENTRU O Europă UNITĂ 

 Aceste timbre, pe lângă faptul că îm­bracă toate modalităţile de exprimare ale filateliei şi prezintă o valoare este­tică deosebită, au fost un mijloc efici­ent şi inedit de lupta anticomunistă, profeţind evenimente la care mulţi nu îndrăzneau atunci să gândească: eli­berarea Europei de Est părăsite în braţele bolşevicilor – şi, bineînţeles, a României – şi re-integrarea în familia europeană.  Unele emisiuni filatelice s-au ivit ca o replică faţă de cele ale statelor ce participau la con­strucţia europeană, cărora li se atrăgea a­tenţia că edificiul unei Europe fără Răsăritul ei se va nărui (vezi foto alăturate).

Timbru european Timbru scos de “romanii liberi”

 Majoritatea emisiunilor conţin mesaje adre­sate europenilor liberi de a nu-i uita pe fraţii lor aflaţi sub dominaţia bolşevică şi a susţi­ne lupta de eliberare a celor înlănţuiţi după „cortina de fier”: Europa nu poate trăi fără ţările ei din Est! (Europa, ianuarie 1956); Eliberaţi ţările ocupate în Est de URSS. Coexistenţa este moartea Europei! (Europa, mai 1958; Tineri, respingeţi doctrina comunistă! (JO de la Roma, ianu­arie 1960); Ajută-ţi fratele căzut în nenorocirea comunistă! (Centenarul Crucii Roşii, august 1963) etc. 

 Tematic, se poate face următoarea clasificare: 

– Europa: 14 emisiuni

– Manifestări UNESCO: 8 emisiuni

– Crăciunul: 7 emisiuni

– Proteste împotriva terorii comuniste: 6 emisiuni

– Istoria României: 5 emisiuni– Istoria fialteliei româneşti: 4 emisiuni

– Luptători anticomunişti: 4 emisiuni

– Cosmos: 3 emisiuni– Sport: 2 emisiuni

– Floră-Faună: 1 emisiune 

Considerând că scopul propagandistic urmărit prin aceste vignete a fost atins, în anul 1969 s-a decis să nu mai fie lansate alte emisiuni[2].

Prin efortul depus şi pe această dimensiune inedită a luptei sale, exilul românesc poate avea conştiinţa datoriei împlinite.Dacă Uniunea Europeană înseamnă dărâmarea comunismului, e firesc ca lupta anticomunistă a exilului să-şi aibă împlinirea pe acest plan prin recunoaşterea emisiunilor filatelice ca timbre poştale ale României[3]. 

TRAIAN POPESCU

Autorul emisiunilor filatelice româneşti din exil 

Fost Vicepreşedinte al Societăţii Filatelice Române, Traian Popescu (1910 – 2003) s-a născut la Craiova. În anul 1932 a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti, devenind avocat în cadrul Baroului Ilfov. A făcut parte din rândurile Mişcării Legionare şi s-a ocu­pat de tipărirea emisiunilor filatelice în timpul statului naţional-legionar. Din toamna anului 1941 până în martie 1945 a avut însărcinări diplo­matice pe lângă Legaţiile României din Turcia şi Slovacia. Până în noiembrie 1947, când s-a stabilit la Madrid, a fost prizonier al armatei americane. Lupta sa în exil se leagă nemijlocit de activitatea publicistică din cadrul revistei şi editurii „Carpaţii” (pe care le-a fondat în 1954).Prin opera sa, Traian Popescu aduce o contribuţie substanţială în lupta exilului românesc împotriva ocupaţiei comuniste a ţării, ţinând trează conştiinţa Apusului asupra sclavizării României şi excluderii ei din con­federaţia statelor europene. 

 Itinerariul expoziţiei

După revoluţia din decembrie 1989, o dată cu căderea regimului dicta­torial comunist, graniţele s-au deschis şi românii din ţară au avut posibi­litatea să-şi regăsească fraţii exilaţi. În acest context amintim că la Sibiu, dr. Flor Strejnicu (medic, filatelist, fost deţinut politic încă de la vârsta de 15 ani, în timpul regimului antonescian) a tipărit o lucrare de prezentare a emisiunilor filatelice ale exilului.Expoziţia ce le cuprinde a ajuns în România de la Madrid, în anul 1997. A poposit la: Cluj-Napoca (Casa de cultură a studenţilor, sub patronajul Asociaţiei Acţiunea Creştină); Timişoara (Librăria Galeria românească, sub patronajul Asociaţiei Constantin Stoicănescu). Vremurile au făcut ca expoziţia să ia calea unui alt „exil” (fiind „păstrată” într-un subsol).

Membrii Asociaţei PREZENT!, care cunoşteau soarta panourilor aduse din Spania, au iniţiativa unei expoziţii itinerante – în beneficiul românilor – pentru a cunoaşte şi acest aspect de luptă anticomunistă şi a vedea cum era înţeleasă perspectiva unei Europe unite, care să aducă eliberarea de comunism.

Între gazdele „turneului”: Bucureşti, Librăria Cărtureşti (21 decembrie 2006 – 15 februarie 2007); Caransebeş, Muzeul de istorie (8 martie – 8 mai 2007); Polul Cultural Clujean (martie 2008); Braşov, Librăria Okian (aprilie 2008); Constanţa, Prăvălia Predania (30 mai – 28 iunie 2009). 

Cezarina Condurache 0726.384375; asociatiaprezent@yahoo.com

Ionuţ Băiaş 0722.636847; Costel Condurache 0726.314475 


[1] Şi alte exiluri au avut asemenea emisiuni, dar s-au limitat la specificul naţional (uneori chiar imprimând grafic hărţi care înglobau teritorii ce nu le-au aparţinut), pe când cele ale românilor, în afara celor aniversar-comemorative sau a celor referitoare la specificul românesc, vizau întreaga regiune aflată sub influenţa Moscovei şi excelau printr-un simţ estetic deosebit.
[2] Apărând şi ca modalitate de protest şi reacţie reparatorie când numele României s-a scris cu „î” din „i”, aceasta a încetat când oficialităţile din ţară au revenit la scrierea cu „â”.
[3] Cum a fost cazul emisiunilor (filatelice) de la Londra sau din Statele Unite „Franţa li­beră”, Norvegia liberă” şi „Grecia liberă”, atunci când ţările respective au fost eliberate.

 

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s